arrusciài , vrb: orrusciai,
rusciai Definition
ispergiare o betare abba, betare cosa a ispergiadura, ispainada / a. de píbiri, de sali, de tzúcuru
Synonyms e antonyms
abbae,
aciaviai,
arrosiai,
grispisare,
isciarbiai,
schiscinai,
spripidhai
/
ifúndhere
/
ispanzolare
Sentences
s'àcua dhi serbit po arrusciai is froris ◊ a is macarronis arrusciadhis casu meda! ◊ si serbit s'àcua po arrusciai is ortus
2.
ghetendi binu, papendi, at arrusciau sa tialla
3.
a Pasca su predi arrúsciat s'àcua santa in is domus
Etymon
ctl.
arruixar
Translations
French
arroser,
asperger
English
to sprinkle
Spanish
rociar,
regar
Italian
annaffiare,
spruzzare
German
besprengen.
babbiscàre , vrb: bobbiscare,
brubbiscare,
bubbiscare Definition
fàere un'abbighedha, pròere unu pagu; ispergiare abba, abbasanta o àteru
Synonyms e antonyms
arrosinai,
cibinare,
isprinzulare,
istedhiare,
lentinare,
proighinai
/
crispiai,
ispanzolare,
ispergiare,
schiscinai,
scongiobai
Sentences
nadas cussas paràgulas, at babbiscau s'abbasanta a su pitzinnu pro lu batizare
Etymon
ltn.
(Dominus) vobiscum
Translations
French
asperger
English
to sprinkle
Spanish
lloviznar,
asperjar,
hisopear
Italian
aspèrgere
German
besprengen,
nieseln.
ispanzolàre , vrb: isprunzolare,
ispunzolare Definition
fàere s'asperges, ispergiare, betare s'abbasanta giaendho sa beneditzione, betare apitzu fintzes àteru coment'e ispergiandho
Synonyms e antonyms
babbiscare,
crispiai,
iscongiuai,
ispergiare,
isprendhulare
Sentences
at fatu vatire abba frita e lia at ispanzolada in fatze
2.
su logu fit isprunzoladu de nie
Etymon
srd.
Translations
French
asperger
English
to sprinkle
Spanish
asperjar,
hisopear
Italian
aspèrgere
German
besprengen.
ispergiàre , vrb: ispertzare 1,
isperzare,
ispretzare,
spergiari Definition
betare o istidhigare abbasanta, betare cosa fine isprata a istidhigadura o a farinos ispainaos
Synonyms e antonyms
agruspiai,
babbiscare,
ispanzolare,
schiscinai,
scongiobai
/
paspiare
Sentences
at isperzau s'ària cun s'abba santa ◊ sa mama, deghi torràt a domo de s'incresiada, ispergiàt s'abbasanta inue fut nàschiu su pipiu naendho un'oratzione
2.
in Sèneghe ispertzant àteru tzúcoro a susu de sas pàrdulas
Translations
French
asperger
English
to sprinkle
Spanish
asperjar
Italian
aspèrgere
German
besprengen.
pispisàre , vrb: pispixare Definition
betare cosa a istidhigadura, orrosinare
Synonyms e antonyms
babbiscare,
grispisare,
paspiare,
pispisinare,
spripidhai
/
lentinae,
tzaviai
/
frofroai
Sentences
candho mi nascheit unu fizu lu pispiseint de sale ◊ ite finesa, cussas domos: sunt totu pispisadas che fiores! ◊ s'arrustu lu pispiseit cun farina bianca ◊ pispixas de ozu sa conca mia
Etymon
srd.
Translations
French
asperger
English
to sprinkle
Spanish
rociar
Italian
spruzzare
German
spritzen.
scongiobài , vrb: iscongiuai*,
scongiuai Definition
betare abbasanta cun s'ispergiadore, beneíghere (fintzes po badramentu o sanamentu de male)
Synonyms e antonyms
babbiscare,
ischingiolare,
ispanzolare,
ispergiare
Sentences
Arega de candu est partiu Ninnedhu no est prus cussa: stau ca mi at a tocai a dha scongiobai!
Translations
French
asperger
English
to sprinkle
Spanish
rociar,
asperjar
Italian
aspèrgere
German
mit Weihwasser besprengen.
tzaviài, tzaviàre , vrb: aciaviai Definition
betare o fàere tzàvius, orrosinas, betare istídhigos, abbighedha fine
Synonyms e antonyms
arrosinai,
arrusciai,
cibinare,
istedhiare,
modhinare,
papuschiare,
paspiare,
proighinai,
spripidhai,
tziviai
Sentences
tzàviat s'abba in su pamentu pro pòdere mundhare bene sa domo
Etymon
srd.
Translations
French
asperger,
pleuviner
English
to sprinkle,
to drizzle
Spanish
rociar,
lloviznar
Italian
spruzzare,
piovigginare
German
bespritzen,
nieseln.